Undeva, la marginea Bucureştiului, e un atelier unde se aranjează fotbalişti. De pildă, Bărcăuan nu poate reveni la Dinamo fără să treacă pe acolo. Timp de câteva zile, repetă accentul cu care trebuie să vorbească, specific zonei în care ar fi jucat. I se ataşează pe geamantane abţibildurile potrivite. Dacă trebuie să pară că vine din ţările calde, e ţinut nişte zile la solar, pentru depunerea de bronz. Îl duc apoi cu maşina la Sofia, pentru a putea lua o cursă internaţională, Cosmin apărând pe terminalul de Sosiri de la Otopeni gata de o nouă provocare în carieră alături de Dinamo.

 La atelier se execută şi operaţiuni mai complexe. De pildă, în sala video se analizează filmuleţe de pe youtube. Montându-le cu câteva înregistrări de la nunţi şi picnicuri, poţi obţine un transfer promiţător. De exemplu, acest Josh Tudela pare bun. La fel ar părea însă şi Pleşan, dacă ai aşeza pe youtube golul său din amicalul cu Germania plus încă patru-cinci faze. Urmărind „best of”-ul lui Tudela, ai crede că el a fost adevăratul creier de la Los Angeles Galaxy. Totuşi, în ultimii doi ani şi jumătate a jucat doar 23 de meciuri în prima ligă nordamericană şi a marcat un singur gol pentru Galaxy. Pentru a fi totuşi corecţi, să adăugăm că un unchi de-al său a apărut într-un episod din „Beverly Hills 90210”.

 Atenţie!, nu zic că Tudela ar fi slab. Zic însă că dacă pe baza înregistrărilor video îi dai o şansă lui „Pelé din Evansville”, trebuie să-i iei în calcul şi pe „Maradona din Malawi” ori pe „Van Basten din Vinţu de Sus”, care au trimis poze faţă şi profil şi înregistrări mp3. Şi ei au dreptul la „interviuri Facebook”, de genul:

– Hi.

– :)

– Ştiai că vii la Steaua?

– :o

La fel a fost mitologizat şi Toja înaintea sosirii în Ghencea şi nici astăzi nu mă poate convinge nimeni că el există. Eu cred că e asemenea lui Moş Crăciun, un personaj fictiv jucat cu rândul de oficialii stelişti, cu o perucă decupată rotund aşezată pe cap. Când îl interpretează Panduru, joacă mai bine, cînd e Argăseală, se învârte ca un scaun de birou cu o rotilă defectă. Sunt acele meciuri în care Toja seamănă cu planeta: are o mişcare de rotaţie şi una de revoluţie, se răsuceşte la nesfârşit până ajunge de unde a plecat, dar fără minge. Se aude că la un meci a încercat şi Gigi să-l interpreteze, dar i-a ieşit atât de prost, încât s-a enervat şi a ameninţat că-l vinde.

În acelaşi atelier va fi creat şi următorul magnat doritor să preia Rapidul, de fapt un ajutor de poştaş din satul suedez Nykaalund, cu mustaţă blondă, salariu modest şi o colecţie impresionantă de filme XXX, adus în Giuleşti să joace rolul de lider mondial în producţia de degetare.