Anunţ pentru cei care au cu ce, dar n-au unde
Andrei Crăciun, câştigătorul primei ediţii la „Talentul Anului”, Premiile Ioan Chirilă, ştiu ce face, că e aici sau aici. Mai foloseşte din când în când unealta aia meschină ca un tirbuşon, dar nu de atât folos omenirii, Yahoo Messenger, pentru a schimba păreri cu subsemnatul despre vremuri, antene parabolice şi detergenţi. Despre Răzvan Prepeliţă – câştigătorul ediţiei a doua – nu mai ştiu nimic. Avea un blog, nu-l mai are. Scria pe la Gazetă, nu mai scrie. Prima oară când a înfipt tirbuşonul în ecranul meu, am crezut că mă cheamă în faţa blocului să ne batem: avea nick-ul „Musculosu” :D .
Sebastian Gorcea, finalist la „Talent” anul trecut, vrea să scrie, dar nu prea are unde. Mitică Docan, aproape finalist în 2008, scrie bine pe site-ul Gazetei despre ciclism, din păcate nu are loc şi pe print. Alex Enăşescu, câştigătorul, n-a prea apucat să scrie la Evenimentul Zilei, unde trebuia să o facă după premiul primit. Codruţ Alin Feher, care a luat locul al doilea în 2007, a scris câteva luni pentru Hotnews, fiind finalist şi în 2008, azi nu ”prestează” nicăieri în presa sportivă, din când în când mai dă cu pliciul după mine pe acest blog :D .
Socio publică texte excelente pe blogul său, Mara a descoperit şi a scris povestea patinatoarei Oana Opincariu, Pin are un blog topitor despre sporturi de iarnă şi susţine din răsputeri eforturile unei excelente sportive, Edit Mikloş (apropos, daca vreţi să o susţineţi, votaţi aici, în partea din dreapta a paginii), Diana a scris un reportaj excelent despre Eduard Carol Novak. Nu în ultimul rând, Nic a comis unul dintre cele mai bune texte din presa sportivă aici, şi mai erau, dar a picat nu-ştiu-ce înţelegere şi n-a mai scris. Şi mai sunt mulţi în această situaţie, de a fi buni şi de a nu putea atrage atenţia.
Booon, introducerea fiind făcută, iată ce spun eu. Daţi-mi de veste unde şi ce aţi scris – adresa de mail e ag@adriangeorgescu.ro – şi eu voi da o trimitere spre textul vostru şi câteva rânduri din el. Poate că o parte dintre cei care urmăresc acest site vor avea curiozitatea de a descoperi noi voci faţă de cele care se aud acum în presa sportivă. Dacă nu aveţi blog, faceţi unul, dureaza 10 minute, pentru că mi s-ar părea urât şi nepotrivit să public integral un text care nu-mi aparţine pe blogul meu.
Vă mai cer o secundă. Nu voi fi mofturos, nici nu voi strâmba din nas la eventualele defecte ale materialului, însă dacă voi crede că un articol e slab, îl voi ruga pe autor să-l retuşeze.
Acestea fiind spuse, la arme! Fie ca falangele voastre să fie uşoare ca pana vulturului şi muzele să vă răspundă la telefon!
UPDATE: se pare că Răzvan Prepeliţă poate fi citit aici şi mai apare, din când în când, în ediţia tipărită a Gazetei.
P.S. Inutil să vă spun că nu am timp să verific plagiate şi chestii de genul ăsta, deci, dacă cineva se gândeşte să-mi trimită, în glumă, un link cu un articol de-al lui Tolontan de prin 2008, copiat şi pus pe blogul personal, îl rog să nu încerce. Voi „muşca” sigur.
