Finala se joacă sâmbătă

Doar două echipe au arătat până acum forța necesară pentru a lua titlul european: Germania și Italia.

An Italian and German fan at Euro 2010: who will have the last laugh?Croații au scăpărat precum chibriturile umede. Anglia? Demisionarilor din UE le-ar fi prins bine un antrenor. Belgienii sunt o încântare pentru ochi, însă Miss Popularitate are puține șanse să fie frumoasa Europei. Polonezii? Ca stil, sunt niște nemți mai mici, fără însă a avea victoria în ADN. Francezii au doi jucători care pot decide un meci: Payet și Griezmann, dar atât. Numai două echipe au arătat până acum forța necesară pentru a lua un titlu european. Din păcate, ele se vor întâlni în sferturile de finală.  Continue reading

Hora comatoșilor

Cea mai frumoasă echipă de la Euro a pierdut cel mai urât meci.

ricardo-quaresma-euro-În partida împotriva Portugaliei din optimi, Croația a comis marele păcat al sportului: în loc să joace ce știa mai bine, și-a sugrumat propriile calități, transformând curajul în tehnică de calcul. Acea fermecătoare echipă despletită ce înfrânsese Spania, campioana europeană en titre, s-a transformat într-o gospodină atentă să nu risipească un sfanț la legătura de lobodă. De la portughezi mă așteptam la asta: ei mereu au jucat un soi de „măgărușul”.  Continue reading

Croația începe să zboare

perisicValoarea unei echipe stă și în modul în care joacă când liderul ei este absent. Amintiți-vă de pildă, de România la primul meci de la Cupa Mondială din 1990: am jucat fără Hagi cu URSS-ul lui Zavarov, Protasov și Dasaev și a fost un meci perfect. Din momentul în care a înscris Lăcătuș, nicio secundă victoria României n-a fost în pericol.

De asemenea, valoarea unei echipe stă și în felul în care învață din propriile greșeli. Victoria scăpată în meciul cu Cehia le-a tatuat croaților cu fierul ars ideea propriei deșertăciuni. Ca urmare, după ce au fost conduși de campionii europeni în exercițiu, au arătat ce înseamnă o echipă adevărată. A lipsit Modric, n-a fost Mandzukic, dar au fost Crna,  Perisic (foto), Kalinic și Pjaca și jocul lor de-o neliniștită splendoare, ca aburii care ies într-unele dimineți din râuri.  Continue reading

Campioni mondiali la a ne minți singuri

12068996_970703009639529_9155475075412198973_oAți văzut vreodată cum se prinde o muscă într-o pânză de păianjen? La început, pânza parcă nici nu există și zumzăitul muștei pare la fel de puternic. Apoi, ea se luptă și se încâlcește tot mai tare, până când nu-și mai poate mișca picioarele. Așa arată toate evoluțiile României în grupe – preliminare sau de turnee final – de mulți ani încoace: un chin continuu, la început mai domol, apoi din ce mai greu de suportat.

Grupa aceasta a turneului final a fost, din punct de vedere valoric, ca una din preliminarii. Franța, Elveția și Albania: mare noroc am avut! Mai mult, mergeau mai departe nu doar primele două echipe, ci și majoritatea celor de pe locul al treilea. Dacă nici în condițiile astea nu am trecut de grupe, înseamnă că doar dacă s-ar retrage una dintre adversare am avea șanse. Continue reading

Înainte de toate, Italia

italy-football-teamCâteva echipe se anunță deja ca favorite pentru câștigarea Euro 2016. A începe enumerarea fără Germania e ca și cum ai vorbi despre punk și n-ai aminti de Sex Pistols. O altă favorită este Polonia, care și-a demonstrat forța în meciul direct cu nemții, o ciocnire între berbeci ce păreau că se vor da cap în cap până la sfârșitul lumii.

Evident, deși generația lui Xavi s-a retras, există Spania, în continuare cu o putere de accelerare extraordinară, capabilă să-și jumulească adversara în doar câteva secunde. Și Croația poate fi o surpriză – prea dependentă totuși de Modric și, aidoma lui, prea sensibilă -, dacă mijlocul ei mlădiu se va armoniza cu Mandzukic, care în atac pare deocamdată un cuc ieșind din ceas la ore nepotrivite. Continue reading

Cei care se mulțumesc cu puțin

nationalaȘtiți senzația aceea când îți drămuiești banii și aștepți ziua de leafă ca pe-o gură de oxigen, apoi, când vin banii, descoperi că totul se duce pe plata datoriilor? Așa e naționala României: ca un salariu mic, ce nu-ți permite satisfacerea plăcerilor, ci numai a necesităților.

O echipă care cade fizic în minutul 55 pentru că în prima repriză a consumat ceva mai multă benzină decât fusese prevăzut este o echipă care nu poate mai mult, orice i-ai face. În general, degeaba ne supărăm pe băieți: atâta pot și fizic, și tehnic. Sunt însă meciuri care se câștigă nu atât cu talentul de fotbaliști sau cu planurile tactice ale antrenorului, cât cu curaj și cu inimă. Sunt exact partidele între formațiile mediocre, cum sunt România și Elveția.  Continue reading