Când mai rămăseseră 79 de secunde din meciul de handbal Spania – România, scorul era egal (ibericele înscriseseră ultimele două goluri) şi noi aveam mingea. Antrenorul Radu Voina a cerut time-out şi, peste exact 78 de secunde, am mai luat un gol. O analiză publicată de Gazeta arată însă că până şi în cazul unui egal am fi avut şanse bune la calificare.
„În subconştientul lor, fetele au crezut că se mai poate face ceva. În loc să ţină de rezultat, s-au precipitat să recupereze pentru a mai da un gol”, a explicat antrenorul. Problema este că, în astfel de momente, nu te bizui pe subconştient, ci pe fratele lui mai responsabil: conştientul. Sportul nu e o şedinţă de psihanaliză, presupune, printre altele, adaptarea strategiilor în funcţie de situaţie. Le-a spus Radu Voina fetelor în acel time-out că, dacă nu înscriu, e crucial să nu ia gol?
Ceea ce ne duce la cel de-al doilea exemplu. Adrian Diaconu a pierdut meciul pentru centura mondială la semigrea (WBC) boxând cu un adversar care, în mare parte a partidei, a luptat cu umărul drept dislocat. S-a spus ulterior că: 1. Jean Pascal a făcut ceea ce ştie el mai bine: să danseze (de vreme ce l-au dat învingător pe Pascal, arbitrii să fi fost cei de la „Dansez pentru tine”?) şi 2. Din colţ, românului i s-a spus să nu atace în final, întrucât conducea la puncte.
Situaţia este amar-amuzantă: Diaconu a pierdut deoarece s-a apărat când trebuia să atace, handbalistele pentru că au vrut să atace atunci când ar fi trebuit să se apere. Dincolo de această diferenţă, în cele două cazuri s-au manifestat aceleaşi tare mai vechi din sportul românesc: deconcentrarea, absenţa lucidităţii în momente-cheie şi lipsa unui plan B pentru situaţiile de criză. Să-i lăsăm însă un pic pe antrenori. Sportul nu e totuşi nici război, să conteze în primul rând generalii care împing soldăţei pe hartă. Când vom deprinde acea lege care pentru alţii parcă se moşteneşte genetic, aceea de a lupta, cu inteligenţă şi voinţă, până în ultima secundă?
Altfel, să ne ferească Dumnezeu de situaţiile în care adversarul se află în inferioritate. O adaptare românească după una dintre legile lui Murphy ar spune că atunci când lucrurile încep să meargă bine e semn că totul se va termina prost. În meciul de handbal, am avut de vreo două ori superioritate numerică şi nu numai că n-am înscris, dar am şi primit gol. Ce să mai spunem de Diaconu, a cărui stupefiantă bucurie a semănat cu cea a „preşedintelui de peste noapte”? Oare dacă Jean Pascal ar fi avut braţele înnodate unul de celălalt, asta l-ar fi putut determina să atace?
Buna ziua.
Acolo si-a bagat nasul si fratele cel rau – inconstientul.
Cum sa lovesti un om cu bratele innodate? Doamne fereste!
deconcentrarea = deconcertarea ;)
am luptat ca niciodata si am pierdut ca intotdeauna…
de ani de zile imi este greu sa ma uit la un meci de handbal al nationalei feminine….(exceptand amicalele si meciurile oficiale cu echipe gen Tunisia , Chile & Co.)
ma enervez mai rau decat la un meci de fotbal….si chiar nu are sens…)
cred ca atat pot ele. locurile 4-8. mai mult…sunt doar accidente…
In ceea ce il priveste pe Diaconu nu am nimic de spus, n-am vazut meciul si nici nu sunt un mare fan al boxului. Insa la handbal…cred ca s-a speculat destul de mult pe acest „nu stiau ca le ajunge si un egal”. De unde pana unde aceasta concluzie pe care am tot citit-o in presa de azi ca nu stiau?.
Iar in alta ordine de idei, daca ar fi tras la egal, daca s-ar fi aparat si ar fi luat acel gol aparandu-se, acum articolele ar fi avut formularea „tipic romanesc, ne-am aparat in loc sa incercam sa fortam victoria care ne-ar fi dus in semifinale”. Fara sa fi facut vreun sport de performanta, am avut de cateva ori ocazia sa constat ca pe teren, in mijlocul competitiei, tu, ca om, faci ce crezi tu ca e mai bine. Antrenorul urla la tine, dar tu nu-l auzi. Asa si fetele, au incercat sa castige. Poate ca Voinea n-a vrut sa le spuna ca le ajunge si-un egal tocmai ca sa nu se instaleze auto-multumirea. Iar superioritatile…nu e nicio regula scrisa sau nescrisa ca pe superioritate marchezi si nu iei gol. La fotbal de nenumarate ori se intampla ca echipa cu un jucator mai putin sa se motiveze extrem de tare si sa intoarca un meci…
In incheiere, sincer spun, echipa feminina de handbal a Romaniei, Unirea Urziceni, putin HCM-ul si Barcelona in liga anul trecut m-au facut sa traiesc cu intensitate o competitie sportiva. Iar prezenta constanta la fazele finale (chiar si terminate cu un loc 7-8 la un campionat mondial) nu sunt chiar de neglijat si de blamat, privite prin prisma performantelor avute de loturile nationale de orice fel in ultimii ani.
Am vazut meciul cam din zbor, trecand din cand in cand pe langa televizor.
Dupa ce fetele noastre au reusit sa se distanteze la 2 goluri,
am avut un feeling ca o sa piarda meciul din motive de deconcentrare sau
din lipsa de vointa si tarie pana dupa ce suna fluierul.
Din pacate am avut dreptate si e pacat ca nu reusim
sa invatam in diverse domenii in care activam ca pana si ultima secunda e importanta.
Daca l-ai fi interpelat pe Cornel Dinu, ti-ar fi tinut o teorie de 2 ore despre temperamentul romanilor si, evident, ar fi facut o paralela imediata cu vecinii din sud-vest.
Asa nu ne ramane decat sa-l citam.
stiti situatii cind am cistigat si noi asa,in ultimele secunde?ca,la cite exemple „negative”stiu,parca nu-mi amintesc…fara exceptia „steaua”,sa zicem.
@danny
Romania – Anglia, la Europenele din 2000, i-am batut cu 3-2, gol dintr-un penalty care a fost si n-a fost, in minutul 89.
Romania – Suedia, la Mondialele din 94, i-am egalat in minutul 90, gol Raducioiu. Ca dupa aia am pierdut la penaltyuri asta e alta poveste.
Clujul, acum o luna, au reusit sa revina de la 0-2, in 9 oameni, in ultimele 5 minute ale meciului cu Sparta. Ca si handbalistele nationalei, au fortat victoria si s-au fript, dar oricum, de laudat atitudinea lor din final.
Fetele de la Oltchim au castigat cateva meciuri in ultimii ani in ultimele secunde.
Cu siguranta exemple mai sunt, nu suntem o natie de „luzari”, chiar daca ne place sa ne ascundem in spatele sintaxei „mentalitate romaneasca” atunci cand avem cate un esec.
Citind doar titlul, am avut senzatia ca ar fi vorba despre Geoana :)
Alex da niste exemple interesante mai sus, dar numai unul dintre ele, meciul cu Anglia, ar contrazice teoria mamaligii romanesti.Numai ca baietii aceia, care jucau pentru Romania pe atunci, nu gandeau „romaneste” deloc, plecasera devreme la cluburi PUTERNICE de afara.In rest, nu poti sa compari un meci al nationalei de handbal, decisiv pentru calificarea in semifinale, cu oricare meci al Oltchim-ului.
Dintre toate povestile ratarilor romanesti, mie unul cea mai tare mi se pare semifinala UEFA cu Middlesbrough.O adevarat lectie de viata meciul acela retur.
AG:
Lupta pana in penultima secunda este cel mai bun pretext pentru un sport favorit la romani: interpretarea trecutului in termeni de „ce ar fi fost daca”.
Am observat un soi de obsesie nationala pentru istoriii paralele.
Ce ar fi fost daca… Burebista nu era asasinat. Raspuns: sigur cuceream Roma si implementam prohibitia pe strazile cetatii eterne :D
Ce ar fi fost daca… Dorinel Munteanu tinea mingea mai mult la cornerul celebru de la Copenhaga….
Ce ar fi fost daca Prunea nu iesea prost la centrarea aia nenorocita din sfertul cu Suedia…
Ce ar fi fost daca Tanase nu era in compania „bombei sexy” ci casatorit cu o Amish girl…. :D
Am o veste proasta: alternate history este parte a genului literar numit fantasy. Cred ca o interpretare a la Erskine Caldwell e mult mai potrivita. :D
@Alex – jos palaria pt ambele comentarii.
@danny – as adauga meciul de handbal feminin rom-fra de la mondialele precedente. De infarct. Cu -7 goluri la pauza, victorie dupa tzshpe prelungiri. plus sandra izbasa la beijing, potec la atena covaliu, etc, etc. Se poate.
explorish:
Sigur ca se poate. Mai rau e ca in argumentatie folosim exceptiile nu regula :(
@everybody: copii, sunteti cel putin MASOCHISTI daca va incumtati sa vizionati vreun meci al nationalei de handbal feminin. vorba unui prieten de mai sus, eventual comutati pe canalul cu meciul odata la cateva minute, dar atat! sanatatea e mai importanta…
doctor demonicus
Cum poti face o astfel de afirmatie?
Asta argumentatie:
http://www.youtube.com/watch?v=1npfEzFH5OU
salut!
Cred ca de fapt avem mari probleme in gestionarea esecurilor. Si a victoriilor.Si mai lipseste psihologul, atat echipelor, sportivilor, cat si suporterilor :D
malasuerte
Salut. Echilibrat mai esti. Ii trimiti pe toti la psiholog doar asa ca sa nu se supere nimeni :)
Alex
Nu speculez, observ. Mai erau patru secunde,mingea era la ele. In aceasta situatie, te concentrezi si incerci sa minimizezi pagubele. Ale noastre nu pareau precipitate, ci hipnotizate.
Mi s-a parut ca s-a simtit lipsa unei pregatiri aplicate pentru diferite situatii.
brazvan
Nu sunt de acord. Meciurile au fost frumoase.
Butterfly effect!
pt Alex
Desi comentariul e de bun simt si partial corect, imi permit cateva observatii. In meciul cu Spania, antrenorul, cineva din staff trebuia sa le spuna fetelor ca, la o adica, in caz de necesitate, e bun si un egal. Asta trebuia sa se stie de la inceput, de la sedinta tehnica, daca se face asa ceva si apoi reamintit la time-out si tipat de pe margine, ce naiba! Se auzea in sala. Cabd adversarele au mingea, mai sunt 4-5 secunde, cum mai poti spera sa recuperezi si sa mai si inscrii. Chiar nu s-a uitat nimeni la cronometru la acea repunere de la colt? Hai, fetele erau in febra meciului, stresate, tensionate, dar Voina, dar secundul, dar ceilalti din staff, ce-au pazit? Nu mai era timp pentru o victorie! Trebuia sa ne multumim cu un egal in acele conditii! daca vroiam victoria, de ce n-am facut aparare om la om in ultimul minut, ca sa recuperam mingea? Asa se face in handbal in ultimul minut, cu riscuri, dar asa se face. Poate daca luam gol prin secunda 35-40 mai puteam egala. Asa… In plus, la superioritati nici n-am atacat ca lumea, am pierdut mingi aiurea (ba am facut pasi, fault in atac sau am scapat mingea), in loc sa incercam ceea ce se joaca-succesiva. In aparare, cand am avut superioritate, n-am pus un om s-o pazeasca pe Mengue, care ne-a dat gol de fiecare data pe inferioritatea lor. Vezi bine ca erau unele lucruri de facut , iar astea trebuiau sa le faca antrenorii. Ca ratezi atatea 7 m, o alat problema, ce tine mai mult de pregatirea psihologica.
nico
ii trimit ca-s suparati :D
olympique
Ca bine zici …
AG
Nu ma refeream strict la tine cand am spus ca s-a speculat. Ci la presa, in general. Atat in gsp cat si in prosport a aparut aceasta afirmatie, dar nicaieri nu am gasit niciun suport. Ci doar „INCREDIBIL! SENZATIONAL! Ce prosti am fost, nu ne-am dat seama ca cu egal mai avem o sansa”. Foarte sincer cred ca aceste fete chiar au mentalitate de invingatoare. S-a vazut asta cu Ungaria, care n-a fost o echipa chiar atat de „praf” pe cat s-a speculat, s-a vazut cu Norvegia (campioana olimpica anul trecut), unde au revenit de la 4 goluri si pastrand pana in final suspansul, s-a vazut cu Spania, unde au tras ca nebunele. OK, au pierdut, asa ca tot efortul e degeaba, dar conteaza si atitudinea avuta pana in ultimele secunde, nu?
olympique
Spania are 2 portari in primii 4 la acest turneu. Si Hutupan apara 60% din mingii intr-un meci. Asta nu inseamna neaparat ca echipele adverse aveau carente psihice, nu? De acord in ceea ce priveste fazele de inferioritate, le-au tratat cu superficialitate. Insa iarasi nu sunt de acord cu observarea greselilor noastre. Si Spania a comis pasi, a gresit pase simple, a ratat in superioritati. Mie mi se pare evident ca in momentul acesta avem Rusia deasupra tuturor, apoi e un grup de 4-5 echipe de valori sensibil egale (Norvegia, Spania, Franta, Romania, Coreea). Lipsesc momentan Danemarca si Ungaria din acest grup, dar este mai mult o situatie conjuncturala pentru ele. Iar diferentele dintre noi (locul 4 in grupa) si Norvegia (locul 1) a fost de doar un gol. Care poate tine si de noroc, de un strop de inspiratie, de o strategie mai buna pe final, de multi alti factori, nu doar de mentalitate…
nico:
Ma crezi daca iti spun ca am versurile cantecului tatuate pe tot spatele in caractere gotice? :D
AG:
Nominalizarile la Globulete.
Best Motion Picture – Drama
Avatar
The Hurt Locker
Inglorious Basterds
Precious
Up in the Air
Best Performance by an Actress in a Motion Picture – Drama
Emily Blunt, The Young Victoria
Sandra Bullock, The Blind Side
Helen Mirren, The Last Station
Carey Mulligan, An Education
Gabourey Sadibe, Precious
Best Performance by an Actor in a Motion Picture – Drama
Jeff Bridges, Crazy Heart
George Clooney, Up in the Air
Colin Firth, A Single Man
Morgan Freeman, Invictus
Tobey Maguire, Brothers
Best Motion Picture – Musical or Comedy
(500) Days of Summer
The Hangover
It’s Complicated
Julie & Julia
Nine
Best Performance by an Actress in a Motion Picture – Musical or Comedy
Sandra Bullock, The Proposal
Marion Cotillard, Nine
Meryl Streep, It’s Complicated
Meryl Streep, Julie and Julia
Julia Roberts, Duplicity
Best Performance by an Actor in a Motion Picture – Musical or Comedy
Matt Damon, The Informant
Daniel Day Lewis, Nine
Robert Downey Jr., Sherlock Holmes
Joseph Gordon Levitt, (500) Days of Summer
Michael Stuhlbarg, A Serious Man
Best Performance by an Actress in a Supporting Role in a Motion Picture
Mo-Nique, Precious
Julianne Moore, A Single Man
Anna Kendrick, Up in the Air
Vera Farmiga, Up in the Air
Penelope Cruz, Nine
Best Performance by an Actor in a Supporting Role in a Motion Picture
Matt Damon, Invictus
Stanley Tucci, The Lovely Bones
Christopher Plummer, The Last Station
Christopher Waltz, Inglorious Basterds
Woody Harrelson, The Messenger
Best Animated Feature Film
Coraline
The Fantastic Mr. Fox
Cloudy with a Chance of Meatballs
The Princess and the Frog
Up
Best Foreign Language Film
Barria
Broken Embraces
A Prophet
The White Ribbon
The Maid
Best Director – Motion Picture
Kathryn Bigelow, The Hurt Locker
James Cameron, Avatar
Clint Eastwood, Invictus
Jason Reitman, Up in the Air
Quentin Tarantino, Inglorious Basterds
Best Screenplay – Motion Picture
Up in the Air
It’s Complicated
District 9
The Hurt Locker
Inglorious Basterds
Best Original Score – Motion Picture
Michael Giacchino, Up
Marvin Hamlisch, The Informant
James Horner, Avatar
Abel Krozeniowski, A Single Man
Karen O. and Carter Burwell, Where the Wild Things Are
Best Original Song – Motion Picture
„I Will See You,” Avatar
„The Weary Kind,” The Crazy Heart
„Winter,” Brothers
„Cinema Italiano,” Nine
„I Want to Come Home,” Everybody’s Fine
sa inteleg ca daca Spania rata in ultima secunda, aveam o super echipa, un excelent antrenor, tactica desavarsita si un psihic de fier?
mi se pare un pic prea scurta distanta, imi pare ca in orice joc exista o oarecare doza de intamplare, noi nu prea reusim sa controlam treaba asta, sa impingem intamplarea asta spre nesemnificativ. Mi se pare ca suferim „tehnico-tactic”
Si parca am pierdut calificarea si in meciul cu Norvegia nu doar in cel cu Spania
Tipic romanesc sa pierdem un avantaj pe care-l aveam cu putin inaintea finalului.
O fi si chestie de psihic, n-or fi stiut antrenorii ce sa le zica fetelor, orice-ar fi, e trist ca ni se intampla atat de des in multe discipline sportive si nu invatam ceva din greseli.
„Repetabila povara” a avantajului ne-a fost si de data asta fatala. Ce putem face?
In alta ordine de idei, asteptam un articol pe tema asta de la tine si l-am citit cu atentie.
doctor demonicus
Cool. :)
Căpitanul Edward A. Murphy a fost un inginer, nu un politician sau magistrat judiciar. Ar dispărea prostimea dacă sfaturile lui Murphy ar deveni legi.
Dacă, poate, posibil, şansă, arbitrul, şpaga, etc…sunt adaptările Româneşti de mult timp, nu numai în Sport. Frunză de pelin şi pomul e în aer, mulţi din sport sunt fraieri.
În orice competiţie, batel bine şi batel tare! Nu lăsa arbitrul, timpul sau sentimentele să decidă cîştigătorul.
Sorin
Căpitanul Edward A. Murphy a fost un inginer, nu un politician sau magistrat judiciar. Ar dispărea prostimea dacă sfaturile lui Murphy ar deveni legi.
Dacă, poate, posibil, şansă, arbitrul, şpaga, etc…sunt adaptările Româneşti de mult timp, nu numai în Sport. Frunză de pelin şi pomul e în aer, mulţi din sport sunt fraieri.
În orice competiţie, batel bine şi batel tare! Nu lăsa arbitrul, timpul sau sentimentele să decidă cîştigătorul.
doctor demonicus-sabbaticus,
ce ar fi fost dacă dacă n-ar fi fost?
N-ar fi fost ce este!
nico,
Doamnie ajuta-l si pe aista!
Atentie femei!
Lasati-va sotul sa mearga linistit la CM in Africa de Sud si nu va temeti ca-si va gasi vreo amanta pe acolo.
De curand in Africa de Sud s-a dat o lege prin care amanta (skelmpie-in limba locala) daca se va culca cu sotul dvs. va fi obligata prin lege sa va plateasca 7000 de euro.
Ca sotie aproape ca esti tentata sa spui: du-te dragul meu si gaseste-ti cat mai multe. :)
@adrian: ai dreptate, meciurile sunt superbe, eu insa ziceam cu totul altceva: jucandu-le romania, esti implicat emotional si, in ultima instanta, iti faci sange rau. daca erau alte echipe, cu mare placere…
@doc – într-adevăr, argumentaţiile bazate pe exepţii sunt periculoase. la fel de periculoase ca generalizările :).
am o reţinere când aud „românii ca naţie îs nişte luzări”, „mereu pierdem în ultimul minut”, „n-avem psihic de învingători” ş.a.m.d. generalizări. nu ştiu dacă înfrângerile noastre în ultimul minut sunt mai multe / mai frecvente pe cap de locuitor ca ale multor alte naţii. (conform bias-ului învingătorilor, despre învinşi rar se aude ceva. mai ales despre învinşii altora). ştiu sigur că reprezentanţi ai altor naţii au tendinţe similare de a-şi cânta tragicul destin şi a-şi clama complexele de inferioritate. în primul caz concret ungurii, în al doilea caz estonienii (!). cel puţin, aşa mi-au zis reprezentanţi ai naţiei lor. tot generalizări, la urma urmei, şi la ei. dar dacă tot nu ne putem feri de ele, măcar să le conştientizăm, poate putem diminua efectele.
în primul rând, poate n-ar strica o ancorare în realitate: e posibil să nu fim mult peste media la „înfrângerile în ultimul minut”, statistic vorbind. caz în care problema e doar de exacerbare a negativului, care poate nici ăla nu e cu mult în afara mediei. şi chiar dacă e, cauzele sociopoliticopsiholopatice ar merta căutate în arie un pic mai largă. poate e un fenomen al postcomunismului mondial. sau poate al sărăciei. sau influenţele orientmijlocii în cultură. poate o combinaţie. probabil o combinaţie. dar aceşti factori de mediu se pot schimba.
şi asta concret, punctual, cum ziceţi şi aici, descriind exact eroarea, în cazul de faţă tactică, pentru a trage învăţăminte. lamentările sunt mai simple şi mai de efect, dar nu ne ajută mai departe. poate pentru că nu îndeamnă la muncă.
Sa ai 2 goluri in plus si sa mai fie sub 2 minute, iar tu sa faci fault de eliminare. Oare pe fetele alea le mai invata cineva si altceva decat scheme de atac si aparare? M-a enervat asa tare gestul ala, pentru ca trecusera in avantaj, aveau ascendent moral si Tivadar a facut exact chestia care le-a spus adversarelor „hai ca se poate”.
Winning is great, sure, but if you are really going to do something in life, the secret is learning how to lose. Nobody goes undefeated all the time. If you can pick up after a crushing defeat, and go on to win again, you are going to be a champion someday.
am citit tot felul de comentarii rautacioase la adresa fetelor dupa meciul cu Spania ..probabil venind de la acele persoane care au preferat sa urmareasca ”Singur acasa” decat meciul fetelor..am avut prea multe asteptari de la aceasta echipa si cand au dezamagit, am inceput sa aruncam cu pietre in ele..personal,nu cred ca e cea mai potrivita atitudine..desigur, sa castigi e extraordinar, dar daca vrem sa schimbam ceva, trebuie sa invatam sa pierdem..nimeni nu e mereu invingator..daca reusim sa ne ridicam dupa o mare infrangere si sa invatam ceva din asta, atunci cu siguranta vom fi candva campioni..ne lamentam si aruncam vina pe altii, dar sunt curioasa cati dintre noi isi incurajeaza copiii sa faca un sport, sau cati dintre noi merg la alte meciuri, afara de cele de fotbal?salile in care se joaca volei, baschet, handbal etc, sunt mereu goale..in scoli, orele de sport sunt reduse la doar 1 singura, in timp ce in Spania, media inaltimii populatiei a crescut cu 9 cm..ganditi-va unde este de fapt, problema sportului romanesc si cum de s-a ajuns ca cei care il conduc sa fie niste incompetenti…
@Alex
Comentariul tau, dupa cum observa si olympique este unul pertinent, si desigur, de bun simt. Dar, cand vezi ca nationala nu are nicio idee de atac, nici macar in superioritate (mai si luam gol fara sa marcam) tinzi sa crezi ca totusi ceva este in neregula. Faptul ca antrenorul a fost super concentrat pe joc (unde mai pui ca a numit-o cioara pe jucatoarea spaniei) implica oarecum si cumoasterea logicii „egalul este mai bun decat victoria” (plus ca ne si mentinea in joc). Este inadmisibil ce s-a intamplat in ultimul minut.
Cred ca AG a rezumat cel mai bine situatia prin fraza „[…] acea lege care pentru alţii parcă se moşteneşte genetic, aceea de a lupta, cu inteligenţă şi voinţă, până în ultima secundă?”.
Rezultatul din meciul cu Coreea de Sud confirma faptul ca suntem delasatori. Jucam bine doar daca obtinem rapid un avantaj considerabil pe tabela, in caz contrar dam impresia ca ne chinuim.
Normal, contra exemple putem gasi cum ai facut si tu, dar si eu pot sa-mi amintesc de exemplu de dubla steaua – middlesbrough. Ce sa mai zici si de aia?! :|
Nici eu nu sunt de acord cu jignirile si injuraturile
la adresa fetelor si a antrenorului, dar e de inteles
frustrarea! Tocmai, pentru ca se putea mult mai ult la
acest CM! Cu totii simteam asta! Nu au pierdut fiindca
au fost mai slabe ca Norvegia si Spania, au pierdut din
cauza PROSTIEI, o stare de spirit tipic umana, care se
poate instala in conditii de presiune, asupra unui psihic
labil, chiar si in mintea unui om… inteligent si valoros,
determinandu-l pe acesta sa nu mai rationeze cum
trebuie! Altfel, e inexpliabil, cum poti rata atatea aruncari de la 7m intr-un turneu final de CM, cum poti rata de atatea ori de la semicerc, in situatii de 1-1 cu portarul advers, cum nu poti cum poti scapa mingea din mana sau pasa aiurea in momente decisive, de ce nu sunt atente la recuperare, cand apara propriul portar, cum nu poti gestiona un avantaj la finalul meciului sau cum nu stii sa beneficiezi de superioritatenumerica, care la handbal, este mult mai importanta ca la… fotbal, de ex! Nu au fost invinse mai clar, fiindca avem un portar exceptional, care este marele castig al nostru la acest CM: Paula Raduleswcu. BRAVO, PAULAAAAA!
Bonetti spunea ca ne lipseste cultura esecului …
explorish:
Foarte corect. Trebuie largita grila. After all ce sa mai spunem dupa ce Bayern Munchen a pierdut in ultimele secunde o final de CL. Daca pana si nemtii, care ma intelegi… trebuie considerati invinsi doar cand urca in autocar and stuff :D Noi ce sa mai zicem?
Serios acum, evident ca romanii nu au monopolul infrangerilor in ultima secunda ( desi daca il intrebam pe Il Luce…). Aud foarte des melopeele despre tragicul destin care rasuna all the time prin locurile pe unde imi plimb dilemele inghetate :D In orice caz insa conceptul de „misery loves company” nu ma ajuta foarte tare. Adica daca izolam si la alte natii ceea ce descoperim la noi, asta inseamna ca totul e fain frumos?
Nu cred nici eu in generalizari de tipul blestemului istoric al „luzarului” perpetuu. Nu cred in pshihologii colective si am probleme cu diatribele cioraniene transformate din aforism in sistem. Am insa impresia ca refuzul obstinat de al invata din infrangeri e prezent in sportul romanesc in doze semnificative si ca suporterii si oficialii din sport se consoleaza rapid si facil cu modelul bovarismului colectiv de tip „ce ar fi fost daca”.
Mai cred ca ca exista o voluptate-usor patologica- a esecului asa cum evident exista si un hubris periculos al victoriei.
… mai cred si ca Bonetti este un mare filosof al socialului de tranzitie. Se vede proximitatea fecunda in relatia sa cu maestrul ganditor Cornel Dinu :D
doc
de acord, dar sustin in continuare ca tot la psiholog trebuie sa ajungem, cumva :)
daaaaa, abia astept primul volum „Trosnind prin iarba” :D
pote ca nu reusim sa invatam din infrangeri tocmai din cauza voluptatii usor patologice :)
ori ne fofilam rapid dupa bugete, arbitri, soarta ori identificam rapid un vinovat si rezolvam problema. Esential e ca nu stam pe ganduri :)
nici din victorii nu cred ca invatam mare lucru
mala:
Eu am fost astazi la psiholog :D Te-am vazut si pe tine pe acolo :D
doc
primul pas spre vindecare e recunoasterea problemei, nu ?
recunosc :D
@AG:
Astazi, la conferinta de presa de la F.R.H., Gatu fixat obiectivul noului antrenor al nationalei masculine de handbal, Vasile Stanga, spunand ca acesta are obligatia „sa incerce” calificarea la J.O. 2012 :) Asta-i mentalitatea aceea romaneasca, despre care unii spun ca exista doar ca legenda.Pai cum sa vii, ca presedinte de federatie, si sa spui asa ceva? Sintagma „are obligatia de a incerca” ar produce confuzie in alte tari.Cineva, acolo, la conferinta de presa, ar intreba:”ce fel de obiectiv e asta? glumiti?” La noi n-a intrebat nimeni.Si asta pentru ca, de sus pana jos, toata lumea se multumeste cu putin, asteptand, din cand in cand, miracole.
P.S.: Ma gandesc serios sa fac acest sacrificiu si sa-mi depun si eu CV-ul pentru postul de antrenor al Scotiei, la fotbal, si „sa incerc calificarea” la Euro 2012.Obiectivul meu va fi sa incerc :)
buna seara
mie mi-a placut de toata ehipa ,dar sincer nu stiu ce li s-a intamplat ,le urez totusi multa bafta pe viitor
Intrati pe acest blog si ve-ti vedea adevartii sportivi ai Romaniei. http://kaiaccanoeromania.blogspot.com/
Trairile, emotiile, incurajariile, problemele, durerile kaiacistilor si canoistiilor, pe singurul blog dedicat lor din Romania.Intrati si nu ve-ti fi dezamagiti
P.S.: nu sunt relame sau spamuri, eu doar incerc sa ii promovez fara sa am nici un castig, doar ca stiu ce inseamna pt ca am fost ca ei.
Va mutumesc!
Asa cum anticipam, Rusia nu prea are cu cine se bate la acest mondial. Au spulberat Norvegia in semifinale. Iar in finala nu cred ca se va mai repeta „minunea” din grupe, cand Krumbholz a reusit sa-l invinga pe Trefilov.
pai cam asa se petrec lucrurile (si) in sport. unul pierde, altul castiga. ma refer si la egalitati, fiindca uneori o remiza face mai mult decat o victorie, alteori te duce la infarct. problema este ca atunci cand pierd cei in care ti-ai pus sperante, infrangerea suna destul de candriu decat atunci cand te astepti la ea.
tare articolul. in general imi place stilul in care scrii tu. ce nu-mi place ca un articol de-al tau e mai rar ca si craciunul. oricum sa ai sarbatori fericite.
@SonySpeed
felicitari pt blog ,si le urez mult succes acelor sportivi ,dar nu stiu ce se intampla la ora actuala la aceasta ramura sportiva ,dar credema un mare legendar ca Patakin sa demisuioneze e tragic ,nu exista respect ,dupa cunm spunea dnul Diba ca e varza la ora actuala ,pai cam in toate sporturile este dezastru ,niu sunt platiti nu au mers la europene ca nu au bani dar pt campanii electorale sau aruncat cu bani fara numar ,eu am fost la clubul rapid ,antrenorul meu era regretatul Turcasi Mihai ,mereu ne spunea :ce sport poate sa fie mai frumos decat kaiacul?? ai apa ai soare :lol: ,vai de carca noastra cat trageam
Adrian, vroiam sa te te intreb daca tu vrei sa creeezi primul blog facut ptr. diaspora, ptr. ca ceea ce vrei sa creionezi prin articol le dai apa la moara. Doua interpretari valabile: 1) Cei nu au fost in stare sa-si creeze un viitor in Romania au plecat si e bine.
2) Cei care mai stau pe aici sunt victimele amar-amuzante de a se crede inferiori.
Tu de unde ne transmiti gandurile tale ?? „Când vom deprinde acea lege care pentru alţii parcă se moşteneşte genetic, aceea de a lupta, cu inteligenţă şi voinţă, până în ultima secundă?”
…….
Zici tu ceva, insa problema a fost cu un minut si jumatate inainte. Aveam 2 galuri avans si eram 6 pe 6. Insa ne-am pierdut cu firea si am ramas in 5.