Ne ascundem de fotbal

Am ajuns în faza tragicomică a Campionatului European și nici măcar n-am început să jucăm.

Ce multe s-au schimbat de la ultima participare la un turneu final, din 2008! Pe atunci, componenții lotului încă erau împărțiți în jucători din campionatul intern și “stranieri”. Acum însă, granița dintre cele două categorii e greu de sesizat: azi ești rezervă la Kongürlümspor ori la Kakabirligi, mâine revii în Liga 1 ca atu important al noii tale formații în lupta pentru evitarea retrogradării. Condiția necesară și suficientă pentru împlinirea profesională a unui fotbalist român pare a fi, acum, revenirea în țară. Odată trecut turneul final, același fotbalist va fi considerat realizat dacă va reuși, măcar pentru două luni, să plece din țară. 

Lui Budescu i se dă de înțeles că nu ar face bine să se transfere în Qatar sau în China. Marica e lăudat pentru revenirea în Liga 1, iar unul dintre motive este acesta: “va fi mai ușor de urmărit de către selecționer”. Stați un pic. În primul rând, Anghel Iordănescu are patru antrenori secunzi, fără a-l socoti pe cel responsabil cu pregătirea portarilor, toți tehnicieni care au deja o carte de vizită (conform organigramei de pe site-ul FRF, avem și cinci masori la echipa națională, dar asta e deja o altă discuție). Ce fac ei, dacă nu urmăresc fotbaliști selecționabili? În al doilea rând, în ziua de azi poți vedea aproape orice meci din orice țară: sunt antene prin satelit și pe cotețe și se transmit pe Internet chiar și întreceri de aruncarea cu castana.

Suntem în faza tragicomică a campionatului european și nici n-am început să jucăm. Oferta e atât de restrânsă, încât am ajuns să discutăm serios despre convocarea unui fotbalist de 37 de ani, care, încă de acum patru ani, în minutul 20 al unei partide era deja asudat, fără să fi alergat prea mult. Se fac liste, diverși jucători se autopropun, deși cea mai bună formă de autopromovare ar fi fost ca respectivii să fi jucat cu adevărat fotbal. Iordănescu și Reghecampf se contrează de parcă i-ar antrena pe Messi și pe Cristiano Ronaldo.

În stagiul de pregătire din Antalya, vom juca împotriva unor echipe de club din Moldova și Georgia. Selecționata Turkmenistanului a declinat cu politețe oferta, la fel și selecționata școlii generale din zonă. Mai puțin vizibili pentru viitorii adversari nu aveam cum fi. Dacă ne vom califica – cândva – la campionatul mondial, vom juca meciurile de pregătire împotriva unor echipe de pe alte planete, în cantonamente subterane.

Dar știți care-i lucrul cel mai amuzant? Singura miză a acestei competiții, Euro 2016, este ca, după ce se va termina, niște jucători români să fie ofertați de niște echipe din China și Qatar, adică din acele zone geografice care astăzi sunt considerate prea îndepărtate pentru a te păstra „în atenția selecționerului”.