Cum scăpăm de rușinea naționalei de fotbal?

Ce faci când te bate la scor de neprezentare naționala unei țări cu un sfert din populația Bucureștiului? Putem râde și glumi, putem schimba un antrenor cu un altul, dar lucrurile nu se vor rezolva.

Trebuie făcut altceva. Chiar vorbesc serios, nu e o propunere în glumă.

Ar trebui să jucăm meciurile oficiale cu fotbaliștii din Generația de Aur. Fără strop de exagerare, ar fi mai buni decât actualii tricolori. I-am tot văzând jucând, ba la Gala Mutu, ba în alte partide. Se antrenează două-trei luni și fac față. Belodedici zici că are 32 de ani, Ioan Sabău vreo 37. Magia lui Hagi nu s-a risipit, „vede” aceleași pase și, din 3-4 lovituri libere, sigur dă un gol. Mai prinde Dorinel un șut, mai sare la cap Gică Popescu, îi mai „subordonează” Ilie.

N-or alerga ca pe vremuri, s-au mai dus, din păcate, dintre ei, dar n-ar pierde niciodată cu 3-0 cu Muntenegru.

Niciodată!

Dar argumentul principal este că ne-am simți toți bine. Fotbalul ne-ar face din nou plăcere, iar senzația asta ne lipsește mai mult ca o victorie.

În al doilea rând, gândiți-vă ce efect pe plan mondial ar fi când ar intra Hagi & Co pe teren în meci oficial. Am deveni prima știre în toată lumea.

„Nu sunt băieții ăia de acum 25 de ani? Incredibil! Ce tari sunt românii ăștia, de-și permit să vină cu old boys la competiții?! Dacă ăștia bătrâni sunt așa de buni, vă dați seama ce tari sunt ăia tineri?”

Între noi fie vorba, tocmai asta am vrea să nu se vadă.

Am merge în formula asta vreo 3-4 ani, până s-ar mai „coace” niște fotbaliști tineri, cât să nu se rătăcească ca puii de găină prin iarbă, apoi am reveni la normal.

Gândiți-vă la chestia asta!

Un pod rupt

nationala-romania01Era o vreme când naționala era patria în șort și 23 de milioane de inimi se înghesuiau în 11 piepturi. Vă amintiți acel moment de tăcere când Hagi își potrivea mingea la lovitura liberă? Era mai multă uniune decât la toate sărbătorile naționale la un loc. Era ceva între noi și tricolori, imposibil de explicat, ca atunci când intri în casa bătrânească de la țară și vezi pe perete pozele străbunicilor.  Continue reading

Cum râdem de noi

Când îl luăm peste picior pe Hagi, să ținem cont de un lucru: e în continuare cel mai cunoscut român din lume.

hagi-NATIONALA„Să luăm titlul e imposibil, dar realizabil”. Se spune că e ultima „perlă” a lui Hagi, după „Fiecare om suntem diferiți. El se va identifica cu el însuși”, „Iancu dacă talent, orice ne-a demonstrat totul”, „Nu putem să ne ascundem după unghii”, „Omul e o persoană umană”.

Ați râs? E bine, râsul eliberează. Să precizăm totuși că fraza n-a fost citată complet; Hagi de fapt a spus, întrebat fiind cine are mai multe șanse, Simona Halep să câștige un Grand Slam sau Viitorul să ia titlul (sesizați profunzimea interogației): „La ea e mult mai ușor. La noi e imposibil, un lucru greu, aproape imposibil, dar realizabil”, ceea ce e un pic altceva.

Cred că există mai multe feluri de a fi inteligent. La Hagi și la alți sportivi de geniu se manifestă o extraordinară inteligență a trupului care întotdeauna a contrabalansat această stângăcie a limbajului. Mulți știu să vorbească, să dai însă o pasă la întâlnire la 50 de metri, peste mijlocașii și fundașii adverși, direct pe fuleul coechipierului din atac e mai greu. Să scoți în stradă, de câteva ori în timpul vieții, sute de mii de oameni bucuroși care să-ți scandeze numele e aproape imposibil. Puși „să discute” cu o minge, așadar extrași din sistemul de referință convenabil, mulți distinși critici ar stârni hohote de râs mai abitir decît panseurile lui Hagi.  Continue reading

Mentalitatea de perdanți joviali

Doi antrenori români și-au exprimat dorința de a-l transfera pe Cristi Tănase. Păi să nu mori de râs? Acest Marco Polo al fotbalului românesc ar putea reveni, din îndepărtata Chină, aproape direct în lotul național pentru Euro 2016. Conform gsp.ro, „El Dodelinho” a jucat, din iulie, doar în zece partide pentru Tianjin Teda, ocupanta locului al XIII-lea în campionatul chinez, în care a marcat de numai două ori, din postura de al doilea atacant.  Continue reading