Cum scăpăm de rușinea naționalei de fotbal?

Ce faci când te bate la scor de neprezentare naționala unei țări cu un sfert din populația Bucureștiului? Putem râde și glumi, putem schimba un antrenor cu un altul, dar lucrurile nu se vor rezolva.

Trebuie făcut altceva. Chiar vorbesc serios, nu e o propunere în glumă.

Ar trebui să jucăm meciurile oficiale cu fotbaliștii din Generația de Aur. Fără strop de exagerare, ar fi mai buni decât actualii tricolori. I-am tot văzând jucând, ba la Gala Mutu, ba în alte partide. Se antrenează două-trei luni și fac față. Belodedici zici că are 32 de ani, Ioan Sabău vreo 37. Magia lui Hagi nu s-a risipit, „vede” aceleași pase și, din 3-4 lovituri libere, sigur dă un gol. Mai prinde Dorinel un șut, mai sare la cap Gică Popescu, îi mai „subordonează” Ilie.

N-or alerga ca pe vremuri, s-au mai dus, din păcate, dintre ei, dar n-ar pierde niciodată cu 3-0 cu Muntenegru.

Niciodată!

Dar argumentul principal este că ne-am simți toți bine. Fotbalul ne-ar face din nou plăcere, iar senzația asta ne lipsește mai mult ca o victorie.

În al doilea rând, gândiți-vă ce efect pe plan mondial ar fi când ar intra Hagi & Co pe teren în meci oficial. Am deveni prima știre în toată lumea.

„Nu sunt băieții ăia de acum 25 de ani? Incredibil! Ce tari sunt românii ăștia, de-și permit să vină cu old boys la competiții?! Dacă ăștia bătrâni sunt așa de buni, vă dați seama ce tari sunt ăia tineri?”

Între noi fie vorba, tocmai asta am vrea să nu se vadă.

Am merge în formula asta vreo 3-4 ani, până s-ar mai „coace” niște fotbaliști tineri, cât să nu se rătăcească ca puii de găină prin iarbă, apoi am reveni la normal.

Gândiți-vă la chestia asta!