Momete

Așa văd eu alegerile care urmează. Cum nu mă pricep la politică, nu mă voi referi la ce promit candidații, ci doar la cum apar ei pe afișe.

Theodor Paleologu mi-a devenit simpatic acum câțiva ani, când a făcut un număr de stand up comedy la alegerile pentru șefia PDL. Apoi, recent, când și-a sunat contabila în plină emisiune TV s-o întrebe cât câștigă (el, nu ea). Sau când susținătorii săi au început să sugereze că ar putea fi descendent direct al Paleologilor, împărați bizantini de felul lor. În acest spirit, mă pot declara fără probleme nepot de-al doilea al marelui Dudu Georgescu și urmașul împăratului Hadrian.

Din punctul de vedere al imaginii, atuul principal al domnului Paleologu nu mi se pare  numele glorios, ci privirea sa din afiș, care poate însemna orice. Vorba lui Alexandru Pomană, de la care am furat această poză: “Mănânc la Mec la ora 23 și simt că Paleologu mă judecă”.  Continue reading

Cumpărașu

Așa văd eu alegerile care urmează. Cum nu mă pricep la politică, nu mă voi referi la ce promit candidații, ci doar la cum apar ei pe afișe.

Imaginați-vă că, într-o dimineață, după o noapte în care n-ați prea dormit, prindeți un lift în care a urcat doar un bărbat, pe care n-ați apucat să-l vedeți prea bine. La un moment dat, prin dreptul etajului 3, tipul se întoarce și vă privește țintă, precum domnul din imaginea de mai jos.

Nu-i așa că vă treziți brusc la viață?

Sursa foto: Facebook

Continue reading

În 2020 vom găzdui Jocurile Foamei

Nu, nu e proiectul șoselei care leagă Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, ci Viaductul Millau din sudul Franței. A fost construit în 3 ani

România devine un păianjen mort pe hartă: strivit de propria povară, își trage toate membrele dedesubt. Nu se mai face pod peste Dunăre la Brăila. (Ce vă trebuie pod, mă? Dacă bulgarii îl vor, să și-l plătească, dar voi înot nu puteți ajunge?). La fel cu autostrăzile și cu căile ferate. Mai repede ajungi din Sibiu în Râmnicu Vâlcea alergând cu o butelie în spate decât cu trenul. (Să le facă săracii de le folosesc! Noi avem avioane private). Continue reading

Corbii și șobolanii

Lila Kedrova (Madame Hortense) în Zorba

1. Există, în romanul „Ciuma” al lui Camus, un moment în care groaza atinge o maximă intensitate. Paradoxal, nu este atunci când şobolanii încep să iasă în şiruri lungi de prin cotloane, subsoluri, pivniţe şi guri de canal pentru a muri la suprafaţă, „aproape ca oamenii”. Nici când, „verzui, cu buzele ca de ceară, pleoapele învineţite”, sfârşeşte primul om din cauza bolii. Nu, apogeul terorii este atins, paradoxal, într-o zi frumoasă, când ciuma dă semne că s-ar opri.

Continue reading