in Gazeta Sporturilor

Olimpiada. Ce facem cu ea?

Dacă ți-a plăcut, distribuie! :)
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Email this to someone
email

În marele muzeu al mişcării din Londra sunt deja expuse imagini memorabile. L-am văzut pe nord-coreeanul Om Yun Chol ridicând deasupra capului o halteră ce depăşea de trei ori greutatea corpului său. Am stat alături de antrenorul sud-coreean şi de cel german, care discutau aşezaţi ca la picnic în timpul semifinalei întrerupte la spadă, în timp ce alături se stabilea veşnicia unei secunde. La probele de tir, ne-am ţinut răsuflarea chiar şi-n faţa televizorului, pentru a nu sfărâma liniştea de sub cozorocuri a sportivilor, amestec de Terminatori şi elevi la ora de chimie, căutând să prindă în microscop o bacterie aflată la mama naibii.

Pentru că vorbim despre Londra şi despre muzee, poate veţi fi vizitat National Gallery. Acolo, etichetele aşezate lângă tablouri sunt mici mostre de jurnalism. În două-trei propoziţii stă concentrată povestea picturii, plus un fapt relevant în legătură cu aceasta. Astfel, micul dreptunghi îl pune într-o altă lumină pe cel mare şi-ţi dă ghes să-i acorzi mai multă atenţie.

Comentatorul de sport are acelaşi rol. Fiecare disciplină deţine codul propriu de reguli, misterele, poveştile şi miturile sale. Nu spun că trebuie să fie reamintite de fiecare dată, ca-n dansul stewardeselor dinaintea decolării, aceleaşi lucruri de bază. Totuşi, nu cred că e redundant să explici, din când în când, ce importantă e lupta pentru prize în judo sau ce este un Waza-ari ori un Yuko, noţiuni mult mai subtile decât golurile din fotbal. Eu, profanul, pot striga din canapea: „Haide, fată! Dă-i la braţ! Hai că poţi! Pfuuuu! De ce s-a dus aşa? N-a intrat lovitura”, însă de la comentatorul de scrimă aştept unele răspunsuri la întrebări. De exemplu, de ce spadasina Şemiakina execută acele mişcări fulgerătoare de panteră, în timp ce Shin A Lam preferă retragerea şi, eventual, punctarea pe asaltul adversarei?

Despre Cristian Ţopescu se spune că, în era dinaintea Internetului, se înconjura în cabina de comentariu de numeroase foi pline de informaţii, astfel încât semăna cu Jean Michel Jarre în mijlocul claviaturilor. Avea mereu ceva interesant şi relevant să spună, dar marea calitate a Domniei Sale era că reuşea să vorbească pe limba tuturor. E unul dintre oamenii care au creat în România un public iubitor de sport, aşa cum profesorul de chimie din gimnaziu te poate apropia sau îndepărta de secretele subtile ale materiei.

Astăzi, competenţa există, dar uneori rămâne dincolo de ecran. În miezul unui popor excesiv fotbalizat, comentatorul unor discipline de nişă este un misionar. Cei care urmăresc Olimpiada nu sunt, în general, oameni specializaţi, care stau lipiţi de micul ecran de dimineaţă până seara, dar sunt foarte dornici să înţeleagă, să absoarbă, să pătrundă. Dacă-i abandonezi în spatele clasei spre a lucra numai cu premianţii, degeaba te vei plânge apoi că publicul vrea numai Gigi.

Dacă ți-a plăcut, distribuie! :)
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Email this to someone
email

Write a Comment

Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

24 Comments

  1. Mda, aici sunt de acord cu tine, comentatorii de sport nu-s foarte familiarizati cu sporturile pe care le prezinta. Sa nu mai zic de istoria acelui sport, ca deja exageram. Asta in principal la TVR.

    Uite, legat de scrima, mie mi-au placut foarte mult comentariile prezentatorilor de la Dolce Sport 1, pentru ca in grup era si Roxana Scarlat, fosta scrimera de valoare. Ea a stiut sa explice, sa se bucure, sa fie trista.. sa spuna tot ce trebuia ca sa-si apropie telespectatorii. Se cunostea ca a mancat scrima pe paine. Cu ea alaturi am inceput sa indragesc scrima si sa ma interesez de istoria scrimei in Romania.

    Daca la fiecare sport s-ar aduce cate unul din fostii sportivi de valoare…care sa stie sa vorbeasca, ar fi super. Daca nu, macar sa fie mai prezente in programele teve aceste sporturi olimpice si in intervalul dintre olimpiade. Sa prezinte celelalte concursuri…sa prezinte antrenamente, cluburi..etc. Si asa se educa si comentatorii si telespectatorii.

    Bine, asta ar arata a gazetarie de sport, nu a cancan obosit, si cine stie cata audienta ar aduce? Greu de riscat pt departamentele de sport..

  2. Uite ca aici comentatorii lucreaza in echipe: un jurnalist si un fost practicant al disciplinei respective. Este incredibil cat de multe lucruri inveti in cele, sa zicem 5 minute ale unei finale de judo. Olimpiada este un media event care se pregateste timp de 4 ani. Nimic nu se lasa la voia intamplarii. Este si asta un motiv pentru care “Gigi” nu are drept de cetate, nici macar pe post de clown.

  3. Sunt de acord cu dumneavostră ,domnul Cristian Țopescu ,a fost, este și va fi un mare comentator sportiv.Are în sânge așa ceva. Pe timpuri de mult apuse când comenta un meci de handbal sau comentarii la olimpiade , tata imi spunea :
    – sst liniște vorbește Țopescu.
    De ce se intâmpla așa ceva în casa noastră ? Pentru că domnul Țopescu râdea și plângea împreună cu noi. Ne făcea să trăim momentul sportiv , să ne plimbăm în localitățiile din care transmitea, și să simțim aerul libertății de acolo.De asemenea din comentariile lui am învățat respectul fața de adversar. Nu am auzit în comentariul domniei sale expresii ca ,, dușmanul de moarte ,,etc. De atunci rămân cu speranța că spiritul sportiv va dăinui și mulți comentatori sportivi să urmareasca transmisiunile sportive realizate de domnul Țopescu, că au ce învăța.

  4. Hoinar
    Uneori sunt familiarizati, dar se abandoneaza senzatiei ca toata lumea stie despre respectivul sport cat stiu si ei.E o capcana.
    De asta e bine sa te pui in pielea omului cu cunostinte minime in respectiva disciplina si sa te intrebi: “Oare omul ăsta înţelege?”.

  5. doc
    Modelul se foloseşte şi aici, când există posibilitatea. Virginia Ruzici e un excelent comentator de tenis, Vlad Haralambie de motociclism, iar exemplele sunt mai multe.
    După mine, meseria de comentator e foarte grea. Trebuie să traduci şi să transmiţi, să ai măcar câteva cursuri în dicţie, şi personalitate, pe care totuşi să o exprimi măsurat, pentru că trebuie să rămâi permanent în umbra adevăratelor personaje: sportivii.
    De două lucruri cred că treuie să te fereşti: să te comporţi ca un suporter cu microfon şi să crezi că toată lumea ştie ce ştii tu.

  6. AG:

    Absolut de acord. Daca pendulezi intre intre umoral si elitismul ingust al “initiatului” (era sa zic intre metafizica si… :D ) s-a terminat cu orice pretentie de translabilitate…nu mai zic de pedagogie.

    Domnule, vorbim aici despre sporturi foarte, foarte complicate, cu regulamente care frizeaza ezotericul. I mean, ce mama dracului ( scuzati franceza) stiu eu despre Equestrian disciplines??? Judo? Taekwondo? Ei bine, comentatorii de aici resusesc sa fie spot on! La olimpiada de iarna evident ca te astepti ca omenii sa fie pregatiti, ca deh, cum zicea cineva faimos: “Mon pays ce n’est pas un pays, c’est l’hiver.”, insa comentariile de acum sunt absolut la fel de profesioniste si, ceea ce e foarte important, sunt foarte placute si transparente.

  7. Unii nu au experienta necesara, dar pe unii ii tradeaza cumplit indiferenta (sa nu zic altfel), timpul trece, diurna merge. Hai ca avem doar 2 ore de comentat azi si ne bucuram de bere dupa. In alta ordine de idei la cate televiziuni avem in ziua de azi e imposibil sa aiba toti comentatori buni.

  8. Salutari!

    Chiar ma intrebam unde au disparut “olimpicii” de pe blogul asta , bine v-am regasit!
    Ce am mai observat eu la televiziunile de aici reporterii si comentatorii incearca in limita posibilitatilor sa discute cu sportivii despre strategia pe

  9. * :)
    din concurs si atunci ai cat de cat o ideea ce sa urmaresti.Combinat cu fost sportiv care explica in direct in timpul concursului afli multe lucruri interesante despre acel sport chiar daca nu esti un pasionat.

  10. acum comenteaza Google ;)
    si afli diferenta dintre spada si floreta or descoperi ca shuttlecock e facut numai din penele aripei stangi a gastei ;)

  11. Va rog sa ma iertati ca va deranjez vin cu rugamintea la d-voastra sa publicati un articol despre fetita mea Leontina Nicoleta care are nevoie urgent pentru a se opera in America in clinica din Detroit. Diagnosticul fiind retinopatie de prematuritate.
    Mai multe detaliI le gasiti pe adresa de blog: http://leontinanicoleta.blogspot.ro/
    0769244865-mama-Violeta Calin
    Va multumesc pentru sprijinul acordat.
    Astept mesajul d-voastra la adresa de e-mail violetaleontina@yahoo.com
    Va multumesc anticipat!

  12. Mi-a placut enorm cursa facuta de Bolt :)
    ce-a avut personajul nefericit de a aruncat cu sticla dupa el???

  13. un ratacit:

    Nu era un personaj nefericit ci un idiot! A fost arestat, a platit cautiunea si o sa mai aiba niste intalniri cu judecatorul.

  14. ce anume face o tara ca Jamaica sa fie atat de puternica la sprint?3 sportivi in finala…la 100m.
    eu percepeam tara asta ca o tara boema , patria reggae-ului , si altor chestii :) deci de unde forta asta ?

  15. Adriane, mare adevar graiesti! Uite, eu sunt unul din cei care la Olimpiada stau lipiti de ecran de dimineata pana seara (cand nu sunt in tribune); si am resimtit handicapul de a nu cunoaste subtilitatile unor sporturi pe care le urmaresc, practic, o data la 4 ani.
    PS: Fan al sporturilor de iarna, mi-am setat comentariile Eurosport pe limba engleza, ca sa am ce asculta :-|