Legenda cavalerilor absenți, de Leonida Neamțu

“Pictorul nu-l înțelegea pe Poet. În schimb, Poetul nu-l înțelegea pe Pictor.”

Legenda cavalerilor absenți, de Leonida Neamțu

În anii ’80 au fost publicate multe jurnale ale scriitorilor români (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Cosașu și alții). Problema memorialisticii e că, redând episoade biografice, riscă să fie asemenea vieții în general, lipsită de dramatism, sau, mai precis, plictisitoare. Continue reading →

Balada căpitanului Haag, de Leonida Neamțu

„Cei de față căscară gurile. Unii nu le-au închis nici până astăzi.”

Balada căpitanului Haag, de Leonida Neamțu

Ce să vă mai spun despre Leonida Neamțu pe care să nu vi-l fi spus până acum? Oho, sunt o grămadă de lucruri! Continue reading →

Speranță pentru speranță, de Leonida Neamțu

„Cândva demult știam să zbor, dovadă n-am, însă-mi aduc aminte…”

„Speranță pentru speranță” este continuarea celor întâmplate în „Speranță pentru Marele Vis”. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dintr-un aerodrom românesc șase oameni au furat un avion, încearcând să fugă cu el spre o insulă nordică. Erau doi germani și patru români la bord, plus un câine. Continue reading →

Știi, Lavinia, caracatițele…, de Leonida Neamțu

„Știi, Lavinia, caracatițele, când dorm, își lasă din precauție un braț în stare de veghe, ca un păzitor care să le apere de orice rele.”

„Știi, Lavinia, caracatițele…” de Leonida Neamțu

Cum să dai unei cărți acest titlu? Cum, vă întreb?! Câtă îndrăzneală, câtă nepăsare și cât farmec în această decizie! Continue reading →

Febră de origine necunoscută, de Leonida Neamțu

Febră de origine necunoscută, de Leonida Neamțu

De când am început prezentarea cărților lui Leonida Neamțu, așteptam cu nerăbdare să vină rândul acestui roman. Reprezintă una dintre puținele lui încercări de roman realist, ceea ce, pentru un îndrăgostit de fantastic și de fabulație, este ca și cum ar fi dori, ca dreptaci, să scrie cu mâna stângă. Continue reading →

Speranță pentru Marele Vis, de Leonida Neamțu

Speranță pentru Marele Vis, de Leonida Neamțu

“Din adâncul pădurii țipa un animal sfâșiat de un alt animal.”

Această carte ar fi trebuit ecranizată și, dacă ar fi păstrat măcar 10% din tonul romanului, tot ar fi fost un film memorabil, ceva între Salariul groazei și The Flight of the Phoenix. Continue reading →