in Sfatul bătrânilor

Ursulețul cu ochi de plastic

Dan Barna

Mie domnul Barna mi se pare că vine direct din genul comediei romantice. E tipul care face totul “cum se face”: accesează fata la dans, se oferă să-i ducă poșeta, o pupă respectuos, apoi o cere într-un cadru demn, sindicalizat. Orice fată l-ar prezenta mamei și l-ar așeza la cină dinaintea tatălui. E carismatic ca un ursuleț de pluș cu ochi din plastic și sprinten ca o legătură de leuștean.

Dar băiatul acesta, deși respectă toți pașii procedurali, deși spune “Vreau să te fac fericită toată viața!”, nu prea rămâne cu fata.

Am ajuns la sloganul de campanie, “Fericiți în România”. Dintr-un punct de vedere, e genial. Nimeni până astăzi, de la Revoluție încoace, nu a înscris principalul țel al omului în comunicarea politică. E ceva atât de evident, încât toți l-au ratat. Au promis bani, respect, nivel de trai, sănătate, pensii, salarii, slujbe, liniște, demnitate, au fost chiar îndrăzneți care au mers pe educație, unul n-a pus însă degetul pe rană. Ce ne dorim toți, în primul rând? Să fim fericiți.

Doar americanii îți mai garantează, încă din Declarația de Independență “dreptul de a-ți căuta fericirea”. Nu fericirea, atenție!, ci dreptul de a o căuta, diferență esențială.

Așa că vine domnul Barna și promite fericire la tot poporul. “Luați toți, câte cinci kile!”. Fericirea cu program e ca și cum ai distribui extaz pe cartelă ori ai programa ședințe de juma’ de oră de contabilitate cu Dumnezeu. Mai mult, a făgădui fericire în România e ca și cum ai promite arteziene în vârful dunelor din Sahara.

Mai e o nepotrivire. USR și Plus au crescut pe un val general de emoții, de la o deznădejde neagră până la speranță zănatică, apoi au venit cu această propunere de președinte, care e moartea pasiunii.

Poate că și de aceea au încercat să-i mai pompeze nițică viață în afișul electoral, prin atâtea culori. Bleul, portocaliul, bleumarinul și albul par să se lupte cu roșul acela înțepător și electric, să-l mai dinamizeze un pic pe om.

Și mai e atitudinea aceea din afiș, de guru care susține conferințe despre mindfulness la Sala Polivalentă. E o aroganță fină acolo, a omului care plutește un pic deasupra celorlalți. Analizați mesajul! “Fericiți în România”. Fără verb, fără semn de exclamare. Nu te invită să-l votezi, nici măcar nu-i limpede la cine se referă. E o demonstrație despre cum se poate vorbi despre fericire fără căldură și empatie. Nici măcar fericirea aceea n-o promite fățiș, doar o enunță, așa, neutru, ca pe-o constatare despre prețul benzinei.

Nu-mi plac oamenii care au nevoie de tine, dar nu-ți zic asta pe șleau, ci te fac să crezi că-ți fac un serviciu dându-ți ocazia să-i ajuți. Mi-e teamă că domnul Barna este dintre aceștia.

După cinci ani cu Iohannis, e ca și cum sistemul politic ar fi făcut niște corecții și ne oferă varianta 2.0: președintele înalt, care nu soarbe ciorba și stă drept la masă, acum cu 20 de ani mai tânăr. Personal, cred că ar fi și bine, dar și foarte amuzant, ca Iohannis și Barna să ajungă în turul 2. Aș vrea să văd dezbaterea dintre ei și privirea aceea a domnului Barna din afiș, care e exact cea a ginerelui dinainte de-a începe să-și contrazică viitorul socru, căutând de fapt să-i dea dreptate.

Alte portrete de candidați: Cumpărașu, Vidul cu beculețe, Momete, Unde-i omu’?

Tu ce zici?

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

  1. :))))) o sa il votez cu amandoua mainile pe Barna dar n-am cum sa nu recunosc adevarurile din acest articol.

    Macar putem zambi si spune ca dupa 20 de ani, un tur 2 cu sibienii astia fazi e totusi o evolutie fata de alegerea intre iliescu su vadim. Desi astia 2, cand ii compari cu femeia aia cu minte putina plantata in varful Statului, apar ca niste titani intelectuali

  2. Blah blah blah… si de ce n-ar putea romanii sa fie fericiti..? De ce trebuie sa li se spuna ca nu au nici o sansa, pt ca fericirea vine din interior, si da, fericiti in Romania poti fi, daca ai fost afara si ai vazut cat de nefericit poti fi acolo. Nu mi se pare interesant sau inteligent articolul.

  3. Am ras copios!:))) Chiar a iesit o povestioara interesanta din acea poza. In afirmatia lui cred ca se refera la el si la partidul lui ca sunt fericiti in Romania :)) Lasand gluma la o parte aceeasi impresie si senzatie neplacuta am avut in legatura cu afisul doamnei Dancila. Stateam si ma gandeam ca nici macar un zambet fals nu ne poate oferi, care i-ar fi in “avantaj” in aceasta cursa, are pur si simplu o expresie care nu transmite niciun sentiment placut..doar indiferenta si asa o raceala ..

Webmentions

  • mihai vasilescu blog | Ce mi-a plăcut (săptămâna 190) November 6, 2019

    […] Ursulețul cu ochi de plastic; […]